Atentat cu bomba in Romania- 8 Decembrie 1920

Primul atac terrorist cu bomba din Senatul României

Pe 8 decembrie 1920, avea sa se consemneze primul atentat cu bomba din istoria României, eveniment consumat în timpul sedintei Senatului din acea zi. Atentatul, soldat cu morti si raniti a provocat panica în rândurile opiniei publice si politicienilor.Atentatul a avut loc la ora 14.40, când o bomba amplasata în spatele scaunului prezidential, ocupat de generalul Constantin Coanda, a explodat.

Deflagratia a provocat moartea Episcopului Greco-Catolic Radu(foto) si ranirea grava a ministrului justitiei Dimitrie Greceanu, schijele provocându-i o rana severa la torace. Au mai fost raniti: senatorul Spiru Gheorghiu, caruia i-a fost zdrobit piciorul drept, Episcopul Nifon, Episcopul Ciorogariu si presedintele Senatului,  Generalul Constantin Coanda, cel care a fost tatal marelui inventator Henri Coanda. Panica si nedumerirea au fost foarte mari, initial crezându-se ca s-a spart un calorifer. Victimele ar fi putut fi mai numeroase, dar din fericire, prezenta senatorilor în sala era destul de scazuta la acea ora.Imediat dupa atentat, toate iesirile din Senat au fost blocate, pentru a se face perchezitie persoanelor din tribunele publice, crezându-se initial ca bomba a fost aruncata de aici, fara a se descoperi însa atentatorul. Presa a acordat spatii largi acestei nefericite premiere. Ulterior gruparea condusa de Max Goldstein a fost acuzată de teribilul atentat.

Comuniştii evrei Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau au executat astfel, cel dintîi atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt din România.”Tinta atentatului era de fapt Octavian Goga, despre care se spunea ca era antisemit. Max Goldstein (evreu) vroia sa i puna bomba lui Goga însă acesta a fost salvat de faptul ca un țăran insista sa-i vorbeasca si asa a urmat sa i-a cuvantul episcopul GRECO-CATOLIC.

Atentatul a fost comandat de la Moscova de către Comintern, fiind direct implicați în organizarea acestuia și soții Pauker.

Max Goldstein (1898–1924) – poreclit Coca era un etnic evreu originar din Bârlad. De profesie ziarist, a fost un socialist și anarhist convins. Condamnat pentru convingerile sale comuniste la o pedeaspă cu închisoarea de 10 ani, acesta evadează și se refugiază la Odessa, parte a Imperiului Țarist la acea vreme, unde îl cunoaște pe Lenin li devine un apropiat al acestuia.

Nu a fost primul act de acest gen pe care l-a incercat, dar cu siguranta cel mai sangeros… Era denumit “omul cu carlig” pentru ca in loc de mana dreapta (pierduta in incercarea de a fabrica o bomba) si-a montat un carlig. În noiembrie 1920 încercase asasinarea Ministrului Afacerilor Interne, Constantin Argentoianu, ce era la acea vreme cel mai vocal anti-comunist. Imediat după atentatul din 8 decembrie 1920, Goldstein fuge la Sofia, în Bulgaria, pentru a scăpa de autoritățile române care îl vânau.

În octombrie 1921, este arestat în momentul în care încerca să reintre în țară, pe la Russe. După arestarea de către Argentoianu, la procesul în care a fost judecat pentru crimele sale, Max Goldstein se amuza cu privire la dintii episcopului Radu Dimitriu, (in urma exploziei episcopul a fost rupt in bucati la propriu) care zburaseră în toate părțile. Max Goldstein a fost condamnat la închisoare pe viață și a murit în 1924 de pneumonie, în Închisoarea Doftana. Nu și-a regretat niciodată faptele.

Acest atentat a reprezentat și o premieră tehnică, fiind pentru prima dată în istoria modernă a atentatelor când se folosise un ceas pentru fabricarea bombei.

Acest caz a șocat opinia publică, cu atât mai mult cu cât tentativele anterioare ale grupării Goldstein vizaseră familia regala…

Septicemie generala

La orele 3,45 ministrul D. Greceanu si-a dat sfârsitul, de fata fiind d-na Greceanu si d. Hotban. Moartea se datoreste unei septicemii generale.

Agonia a`nceput pe la orele 2 d.a.
Dupa doua ceasuri numai, în mijlocul sotiei, a rudelor si a câtorva prieteni devotati, cari au stat pâna în ultimul moment la capatâi, ministrul Justitiei si-a dat sfârsitul, la ora 3,45 fix.

La baza hemii toracelui, plaga provocata de schije, avea marimea de 20 cm.
Dupa un ceas d. dr. Mina Minovici împreuna cu d. dr. Stefanescu preparatorul Institutului medico-legal a procedat la îmbalsamarea corpului regretatului disparut.

Dupa îmbalsamare, corpul a fost asezat într-o camera –   rezerva pâna la noi dispozitiuni.
Note biografice

Descendent al unei vechi familii boeresti, Dimitrie Greceanu întrupa în el calitatile clasei si virtutile neamului.

De o distintiune pâna la finete în apucaturi era în sentimente, democratul cel mai convins.
În 1906 i s`a încredintat portofoliul justitiei în guvernul Gh.Gr. Cantacuzino nu numai pentru valoarea sa personala, dar ca un omagiu Moldovei în persoana unuia din cei mai alesi fii ai ei. Si acolo, si în guvernul conservator din 1911, si în guvernul de concentrare din Moldova în vremea razboiului si în actualul guvern pe ori unde a trecut. Greceanu a lasat urmele unei personalitati delicate a carei activitate n`avea nevoie sa fie sgomotoasa spre a fi realmente utila tarii si a carei gospodarii pricepute si oneste.
În patriotismul sau, în permanenta lui grije de a pune în concordanta faptele cu ideile, la începutul razboiului Greceanu, desi în vârsta, s`a înscris ca voluntar si a luptat cu vitejie pe front.

D. Greceanu era în vârsta de 59 de ani. Licentiat în drept al facultatii din Paris, a debutat în politica ca prefect al judetului Iasi, apoi a fost primar al orasului Iasi pe care l-a îmbogatit cu multe lucrari edilitare.
A intrat pentru prima oara în guvern la 1906 ca ministru al Justitiei, în cabinetul Cantacuzino.
La 1911 a intrat din nou în guvern ca ministru al lucrarilor publice, iar în Decembrie 1916 ca ministru de lucrari publice în guvernul de colaborare din Moldova, când a reorganizat transporturile de razboi.
A fost în nenumarate rânduri deputat al Iasilor.

A facut campania din 1913 în Bulgaria si campania din 1916 ca simplu soldat în reg. 7 rosiori, luptând în prima linie.
A fost înaintat caporal pe câmpul de lupta cu ordin de zi si apoi sublocotenent.
În 1908 a fost ales sef al partidului conservator din Iasi.
El cade victima unui atentat odios.

Premiul pentru prinderea atentatorilor

Ministerul de interne va acorda un premiu de 200 mii lei acelei persoane care va descoperi pe atentatori sau va da indicatiuni precise asupra lor.

Starea celorlalti raniti

Eri la ora 4 jum. d. a. d-lui Spiru Gheorghiu i s`a amputat piciorul drept. Cauza care a determinat pe medici la aceasta e o cangrena care astupase artera femurala.

Amputarea a fost facuta de catre d. dr. Sebastian secundat de catre internii Copaceanu si Hristu. C.
Aseara la ora 7, vizitând pe episcopul Clorogarin si întrebându-l cum se simte, P.S.S. mi-a spus:
“Asta noapte am dormit bine. Ma simt însa buimacit. În fata primejdiei, totdeauna eu sunt tare”.  La aceasta ora, ranitul a avut 38 de grade, ceea ce însemna o îmbunatatire a starei sale. Starea Episcopului Nifon al Dunarii de Jos este buna. Se crede ca nu se vor ivi complicatiuni.D. Tache Ionescu a sosit la spitalul Coltea la orele 6 d. a.  D. general Averescu a vizitat pe raniti la ora 7 seara, iar de aici a plecat la sanatoriul d-lui dr. Gerota. (…) Odata cu arestarea lui Alecu Constantinescu, si a complicilor sai, s`au gasit însa scrisori din cari reesea ca se vor savârsi atentate.

Circula zvonuri si unele ziare au si înregistrat ca masinile infernale sunt construite din obuse furate de la fortul Jilava. Nu se poate sti precis deoarece partea dinainte a lor –   din care s`ar putea face constatarea –   s`a sfarâmat în timpul exploziei. Tot asa nu se poate preciza de ce provenienta sunt proectilele: indiene sau straine. De altfel, în aceasta directiune cercetarile expertilor continua.

Preluare dupa http://ro.altermedia.info

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s